Obicei prost

In drumul sau spre casa,Yasmin se opri sa-si faca siesta de seara,facu un semn scurt catre prietenii sai in semn de "Bye bye",ca de obicei,venirea de la fast&food,dupa facultate,era obijnuita.Se aseza pe iarba ce dadea perfect verde,dar si uscata la varfuri,caci era in miez de vara,de ce era la scoala?Pentru dorinta tatalui sau prosteasca,de a o duce la o scoala de vara.Nu-si dadu seama cum incetul cu incetul,ochii sai se apropiara de gene,Yasmin,pasind in lumea viselor,parca nu era intr-un loc public,parca,fiind la ea acasa.Clipele se scurgeau,soarele isi facuse treaba,urmand "tura"lunii.Frigul in noptile de seara,se simteau in fiecare minut ce trecea,fapt care,pe Yasmin o deranja,si facand-o sa se scoale,privi buimac in jur.
-Perfect! Rostii aceasta printre dinti,observand ca nimeni nu-si mai facea aparitia,desii,era destul de tarziu,linistea era deplin stapana,e pustiu,si nu se ingana,nici o boare.Era atat de perfect,era ceea ce dorea,linistea,luna plina,briza de seara,lacul peste care luna isi lasa razele argintii sa-si faca de cap,era ceea ce dorea de multa vreme,dar nu avusese parte.Merse aplecat si retinut catre un copac,pe care isi sprijini capul,si privea catre luna,nu spunea nimic,caci nu avea rost,si asa,nimeni nu era acolo sa o poata auzi.Ofta prellung,scotandu-si jaketa,acoperindu-si cu ea umerii rosiatici arsi de soare.Deodata,sunetul unor tocuri inalti,strabateau aleia ce ducea la iesirea din parc,era clar,cineva se intrevedea de la departare.Tresarii imediat cum un pas il acoperea pe altul,nu era decat o femeie care se plimba,greu de crezut,caci la acea ora,nu prea era nimeni,dadu indiferenta din umerita,asezandu-se in pozitia initiala.Se uita absenta la telefonul ceasului,deodata,acesta vribra in mana satenei,apelare de catre,nimeni alta decat,"mama",isi dadu ochii peste cap,apasand pe bunonul verde,ce parea cam sters,telefonul vechi.Mormaii ceva cuvinte printre dinti ce pareau sa aprobe spusele femeii cu care discuta.Stia ca trebuia sa grabeasca mersul acasa,desii,nu se clinti nici un mm din locul in care era,doar isi aseza mai bine jaketa neagra apoi isi trase ceva mai tare sapca pe ochii,punandu-si rucsacul pe un umar,se ridica,mergand catre iesirea din parc,dar nu inainte sa-i mai arunce o privire minunatei luni,poate ca maine,va mai sta sa o priveasca mai mult.La iesirea din parc,un baiat inalt,bine facut,vizibil ca se ducea la sala,brunet,ochii negri ca jarul,o astepta pe fata,stia,stia cine este acel baiat,,il stia doar din priviri,de pe la scoala,era baiatul popular din scoala,ce toate fetele incercau sa se dea pe langa el,nu-i pasa,pentru ea era decat un simplu baiat,desii,nu avusese ocazia sa vorbbeasca niciodata cu el.
-Justin?!Rosti cand se apropie mai mult de elNuu ma gandea ca o sa te gasesc aici la ora asta! spuse plina de impasibilitate pentru acel tanar.
-Faci o plimbare?replica baiatul,dar doar atat vruia el?Yasmin mormaii ceva printre dinti ce parea sa aporbe intrebarea calma a tanarului.

Ah,cam asta a fost capitolul I,desii,asta ii primul meu fic,luati-ma cu critici [In special,astept de la Sujini ]

Poze
Yasmin -

Spoiler:

Justin -

Spoiler:

Asa, mi se pare ciudat ca asteptai ca eu sa te critic, lucru care il fac des... *Just kidding* Asa... Revenind la fic... O sa punctez scurt si la obiect, incercand sa ma opresc din glumele mele seci. Descrierea... bunicica, desii in unele parti este un pic trasa de par. Greseli, nu ai, dar cu estetica e o problema. Dupa virgula pune space, defapt dupa orice semn de punctoatie. A si incearca sa pui alineat unde trebuie... Ok.. Naratiunea, este ok, la sfarsit, este un pic cam grabita acciunea. Titlul ficului este scurt, si parca ai vrea mai mult sa citesti urmatoarele capitole. *Sau o fi mintea mea?>:]* Asa... Continua fic-ul, ideea e originala...